Operaţiuni ilegale cu dispozitive sau programe informatice
Textul incriminator.
Obiectul ocrotirii penale.
Subiecţii infracţiunii.
Latura obiectivă.
Latura subiectivă.
Forme. Modalităţi.
Art. 46 din Legea nr. 161/2003 – (1) Constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la 1 la 6 ani:
a) fapta de a produce, vinde, importa, distribui sau de a pune la dispoziţie, sub orice altă formă, fără drept, a unui dispozitiv sau program informatic conceput sau adaptat în scopul săvârşirii uneia din infracţiunile prevăzute la art. 42-45;
b) fapta de a produce, vinde, importa, distribui sau de a pune la dispoziţie, sub orice altă formă, fără drept, a unei parole, cod de acces sau alte asemenea date informatice care permit accesul total sau parţial la un sistem informatic în scopul săvârşirii uneia din infracţiunile prevăzute la art. 42-45.
(2) Cu aceeaşi pedeapsă se sancţionează şi deţinerea, fără drept, a unui dispozitiv, program informatic, parolă, cod de acces sau dată informatică dintre cele prevăzute în alin. (1) în scopul săvârşirii uneia din infracţiunile prevăzute la art. 42-45.
Obiectul juridic special este reprezentat de relaţiile sociale referitoare la încrederea în datele şi sistemele informatice (software şi hardware), precum şi în desfăşurarea corectă a operaţiunilor legate de acestea.
Obiectul material la această infracţiune există şi constă în dispozitivele electronice ori programele special create sau adaptate pentru a fi folosite ca mijloace pentru comiterea altor infracţiuni informatice, precum şi datele informatice care ţin de protecţia sistemului (parole, coduri de acces etc.).
Subiectul activ nemijlocit poate fi orice persoană ce întruneşte condiţiile generale pentru a răspunde penal. De regulă, autorul este, însă, o persoană cu cunoştinţe în domeniul calculatoarelor sau al electronicii. Subiectul activ poate fi şi o persoană juridică în condiţiile prevăzute în art. 191 C. pen..
Participaţia penală este posibilă în toate formele sale: coautorat, instigare sau complicitate.
Subiectul pasiv al infracţiunii este persoană fizică sau juridică deţinătoare a sistemului informatic, susceptibil de a i se aduce atingere prin săvârşirea faptelor incriminate.
Elementul material este reprezentat de acţtiunea de a produce, vinde, importa, distribui sau pune la dispoziţie, ori de a deţine unul sau mai multe dispozitive ori programe informatice, special concepute sau adaptate, în scopul săvârşirii uneia din infracţiunile informatice menţionate mai sus.
„Producerea unui dispozitiv informatic” constă în efectuarea unor activităţi de ordin tehnic prin care anumite componente electronice sunt astfel îmbinate şi interconectate încât produsul obţinut să poată interacţiona (direct sau de la distanţă) cu un sistem informatic, sau să devină o parte integrantă a acestuia; spre exemplu, confecţionarea unui dispozitiv electronic cu ajutorul căruia pot fi interceptate transmisiile de pachete de date într-o reţea de calculatoare.
„Crearea unui program informatic” presupune elaborarea unei schiţe logice a programului în funcţie de scopul urmărit şi transcrierea instrucţiunilor într-un limbaj de programare pentru a putea fi „înţelese” şi, ulterior, executate de către sistemul informatic vizat.
În art. 46 este incriminată şi fapta aceluia care, deşi nu are nici o contribuţie la crearea dispozitivului sau programului informatic, îl comercializează, îl distribuie ori îl pune la dispoziţia persoanei care acţionează în mod nemijlocit asupra sistemului informatic.
În acelaşi timp, vor fi sancţionate şi producerea, vânzarea, importul, distribuirea ori punerea la dispoziţia persoanelor neautorizate a parolelor, codurilor de acces sau oricăror alte date informatice care permit accesul, total sau parţial, la un sistem informatic.
„Parola”, ca şi „codul de acces”, reprezintă o înşiruire cu lungime variabilă de cifre, litere şi semne speciale rezultate în urma atingerii anumitor butoane ale tastaturii. Cu ajutorul acestora, din motive de securitate, deţinătorii sau utilizatorii autorizaţi restricţionează accesul la sistemele, dispozitivele sau programele informatice pe care le gestionează.
Cerinţa esenţială. Pentru existenţa elementului material al infracţiunii este necesar ca acţiunea ilicită să se comita fără drept.
Urmarea imediată constă în crearea unei stări de pericol pentru încrederea în datele, dispozitivele şi programele informatice.
Legătura de cauzalitate între activitatea făptuitorului şi urmarea produsă trebuie să existe. Aceasta rezultă din materialitatea faptei.
Forma de vinovăţie cu care se poate comite infracţiunea de operaţiuni ilegale cu dispozitive sau programe informatice este intenţia directă, calificată prin scop.
Scopul prevăzut în conţinutul normei de incriminare analizate este acela al săvârşirii uneia din infracţiunile prevăzute în art. 42-45 din lege şi are înţelesul de finalitate către care se îndreaptă acţiunea ilicită a făptuitorului. Prin urmare, pentru consumarea acestei infracţiuni nu este necesar ca scopul să se realizeze fiind suficient să se faca dovada că a fost urmărit de către făptuitor.
Dacă acest scop se realizează vom avea un concurs de infracţiuni între fapta de operaţiuni ilegale cu dispozitive sau programe informatice şi una sau mai multe, după caz, din faptele prevăzute în art. 42-45 din lege.
Forme. Actele pregătitoare, deşi posibile, nu sunt incriminate şi nici pedepsite. Faptele incriminate în art. 46, constituie acte pregătitoare ale infracţiunilor prevăzute în art. 42-45, incriminate însăca fapte de sine stătătoare. Tentativa se pedepseşte.
Fapta de operaţiuni ilegale cu dispozitive sau programe informatice, fiind o infracţiune de pericol, se consideră consumată în momentul producerii, vinderii, importarii, distribuirii, punerii la dispoziţie ori deţinerii, fără drept, a unui dispozitiv, program informatic, parolă, cod de acces sau date informatice, în scopul săvârşirii infracţiunilor mai sus menţionate.
Săvârşirea faptelor incriminate în art. 46, cu aceeaşi ocazie şi în mod neîntrerupt, realizează conţinutul constitutiv al unei singure infracţiuni (unitate legală de infracţiune).
Modalităţi. Infracţiunea prezintă mai multe modalităţi normative. În modalitatea normativă a deţinerii, fapta în discuţie este o infracţiune continuă. Acestor modalităţti normative pot să le corespundă multiple şi variate modalităţi de fapt.
Faptele prevăzute în art. 46 pot îmbrăca în concret o formă continuă sau continuată de săvârşire, situaţie în care vom avea şi un moment al epuizării ce va interveni, după caz, la data încetării acţiunii ilicite sau la data comiterii ultimei acţiuni.
Bibliografie.
- Amza T., Amza C. P., Criminalitatea informatică, Ed. Lumina Lex, Bucureşti, 2003.
- Dobrinoiu Maxim, Infracţiuni în domeniul informatic, Ed. C.H. Beck, Bucureşti, 2006.
- Ioana Vasiu, Criminalitatea informatică, Ed. Nemira, Bucureşti, 1998.