Cabinet avocat Marta şi Sabo

Rezoluţiunea şi rezilierea contractelor

Rezoluţiunea contractului este o sancţiune a neexecutării culpabile a contractului sinalagmatic, constând în desfiinţarea retroactivă a acestuia şi repunerea părţilor în situaţia avută anterior încheierii contractului.

Potrivit art. 1021 din codul civil, rezoluţiunea nu operează de drept, partea îndreptăţită trebuind să se adreseze instanţelor judecătoreşti cu o acţiune în rezoluţiune. Acţiunea în rezoluţiune a contractului poate fi intentată numai de partea care a executat sau care se declară gata să execute contractul.

Pentru a fi admisibilă rezoluţiunea, trebuie îndeplinite următoarele condiţii:

• una din părţi să nu-şi fi executat obligaţiile ce-i revin;
• neexecutarea să fi fost imputabilă părţii care nu şi-a îndeplinit obligaţia;
• debitorul obligaţiei nexecutate să fi fost pus în întârziere, în condiţiile prevăzute de lege.

Spre deosebire de rezoluţiune, rezilierea face să înceteze efectele contractului numai pentru viitor lăsând neatinse prestaţiile care au fost făcute anterior rezilierii, ea aplicându-se în cazul neexecutării unor contracte cu execuţie succesivă. De exemplu în cazul contractului de închiriere dacă la un moment dat una din părţi nu-şi mai execută obligaţiile, celalată parte va putea cere rezilierea lui, fără ca aceasta să aibă vreo influenţă asupra a tot ce s-a executat până atunci.

Bibliografie:

Constatin Stătescu, Corneliu Bîrsan, Drept civil. Teoria generală a obligaţiilor.