Contractul de antrepriză

Noţiune.Riscul lucrului.

Riscul contractului.Recepţia lucrării.Răspunderea antreprenorului.

Subantrepriza.

Noţiune.

În baza contractului de antrepriză una dintre părţi, numită antreprenor, se obligă să execute pe riscul său şi în mod independent o anumită lucrare pentru cealaltă parte, numită client, în schimbul unui preţ.

Cât priveşte proprietatea, dacă materialele sunt procurate de antreprenor, el rămâne proprietarul lor şi al lucrării până la terminarea ei, după care clientul poate obţine predarea silită, devenind proprietar. Dacă materialele sunt procurate de client, el păstrează proprietatea lor (şi a lucrării) şi în cursul executării, creditorii antreprenorului neavând asupra lor drept de gaj general.

Cel mai cunoscut gen de antrepriză este antrepriza de construcţii; construire (reconstruire, consolidare, modificare, extindere etc) de clădiri şi alte imobile, precum şi lucrări de instalaţii şi reparaţii la construcţii, inclusiv activităţile de proiectare a lucrărilor de construcţii

[sus]

Riscul lucrului.

În material contractului de antrepriză, potrivit regulilor generale, riscul pieirii fortuite a lucrului (materialelor), este suportat de proprietar.

Dacă materialele au fost procurate de client, în calitate de proprietar el suportă riscul pieirii lor. Deoarece insă materialele se găsesc în detenţiunea antreprenorului, care este obligat să ia toate măsurile necesare pentru păstrarea lor în bune condiţii, el va fi ţinut să facă dovada că pieirea s-a produs fără culpă din partea sa.

[sus]

Riscul contractului.

Riscul contractului este suportat, în toate cazurile, de antreprenor, deoarece s-a obligat pe riscul său şi este debitorul obligaţiei imposibil de executat. Prin urmare, dacă executarea contractului devine imposibilă datorită cazului fortuit sau forţei majore, antreprenorul nu are dreptul la plata preţului, căci nu a predate clientului rezultatul muncii sale. Clientul va fi obligat să plătească preţul numai dacă a fost pus în întârziere în ceea ce priveşte obligaţia de a recepţiona şi de a lua în primire lucrarea executată.

[sus]

Recepţia lucrării.

Clientul este obligat să recepţioneze şi să ia în primire lucrarea după terminarea ei integrală. În cazul unui lucru ce se măsoarăsau care are mai multe bucăţi, recepţia se poate face şi pe părţi, iar părţile plătite de client se prezumă că au fost verificate, recepţionate.

Dacă părţile nu s-au înţeles altfel, clientul este obligat să plătească preţul stabilit o dată cu recepţinarea şi luarea în primire a lucrării.

[sus]

Răspunderea antreprenorului.

Antreprenorul răspunde pentru:

  • neexecutare culpabilă a lucrării, potrivit dreptului comun;
  • pentru viciile lucrării. Recepţia lucrării din partea clientului fără obiecţii şi reserve echivalează cu descărcarea antreprenorului şi decade pe client din dreptul de a invoca ulterior viciile aparente ale lucrării.

Antreprenorul răspunde însă, în toate cazurile, pentru viciile ascunse ale materialelor procurate de el şi ale lucrării, după ce a fost recepţionată de către client şi chiar dacă lucrarea nu a fost executată de către el personal.

[sus]

Subantrepriza.

În lipsă de stipulaţie contrară în contractul de antrepriză de construcţii, antreprenorul are dreptul să încredinţeze executarea unor părţi din lucrare unor subantreprenori, încheind în acest sens, cu fiecare dintre ei, un contract de subantrepriză.

În raporturile dintre antreprenor şi subantreprenor se aplică regulile prevăzute pentru antrepriză, subantreprenorul având – în cadrul acestor raporturi – rolul de antreprenor.

Deoarece subantreprenorii contractează numai cu antreprenorul, clientul nu are nicio acţiune contractuală împotriva lor. În schimb, atreprenorul răspunde contractual faţă de client pentru toate lucrările executate de subantreprenori, la fel cum răspunde şi de lucrările oricărei alte persoane pe care a folosit-o.

Întrucât subantreprenorii nu au calitatea de prepuşi, antreprenorul nu răspunde în calitate de comitent pentru faptele lor ilicite cauzatoare de prejudicii terţilor, inclusiv clientului, tot aşa cum nici clientul nu răspunde pentru faptele antreprenorului sau subantreprenorului ori antreprenorului de specialitate faţă de terţii păgubiţi.

[sus]

Bibliografie.

Francisc Deak, Contracte speciale.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *